1 Y ri sacerdote ri más c'o ruk'ij xuc'utuj cha ri Esteban: ¿Ketzij c'a ri ni'e'x chavij? 2 Ri Esteban xu'ej: Achi'a' israelitas y ixre' tata'j chupan ri katanamit, tivaxaj ri xtin'ej chiva: Ri Dios ri c'o ruk'ij xuc'ut-ri' choch ri kamama' Abraham ojier can tiempo, antok c'a c'o chupan ri lugar rub'inan Mesopotamia, antok c'a maja' rutzijuol chi nic'ujie' Harán. 3 Y ri Dios xu'ej cha ri Abraham: Catiel-pa chiquicajol ri avach'alal, y taya' can ri atanamit, y catam-pa chupan ri lugar ri xtinc'ut chavach, xcha' ri Dios cha. 4 Y ri Abraham xuya' can ri lugar rub'inan Caldea y xb'ac'ujie' chupan ri tanamet Harán. Y chire' chupan ri Harán xcon ri rutata' ri Abraham, después ri Dios xuc'am-pa ri Abraham chupan ri Canaán ri pache' ojc'o-ve vacame. 5 Y ri Dios manak herencia xuya' cha ri Abraham chupan ri lugar re', nixta pache' nipi'ie-ve. Pero ri Dios xu'on prometer cha chi ri lugar re' xtuoc richin jaja' y quichin ri rumáma ri xca'c'ujie', mesque ri tiempo re' ri Abraham maja' tic'ujie' ralc'ual. 6 Y x'e'x je' cha ruma ri Dios, chi ri rumáma jaja' xca'b'ac'ujie' chupan jun chic nación, chupan ulief ri man quichin ta. Y ri vinak ri ic'o chupan ri nación re' xca'quiya' pa samaj y man xca'tuoj ta y xtiqui'an chica chi niqui'an sufrir cuatrocientos juna'. 7 Y ri Dios xu'ej je': Ri nación ri quire' xtib'ano chica ri rumáma ri Abraham, can xtin'an juzgar. Y c'ajare' xca'iel-pa chire', y xca'pa chupan va lugar va, y niquiya' nuk'ij, xcha'. 8 Y ri Dios xu'on jun pacto riq'uin ri Abraham. Ri pacto re' c'o jun ratal. Y ri ratal ri pacto re', ja ri circuncisión ri ni'an chica ri c'ojola'. Y antok xalax ri Isaac ri ruc'ajuol ri Abraham, xu'on ri circuncisión cha antok xtz'akat ri ocho (vakxaki') k'ij chi xalax. Quire' je' xu'on ri Isaac antok xalax ri Jacob ri ruc'ajuol. Y quire' je' xu'on ri Jacob quiq'uin ri i-doce (cab'alajuj) ruc'ojola' ri xa'uoc tata'j. 9 Y ri i-nima'k ruc'ojola' ri Jacob itziel xquitz'at ri quichak' José, ruma jaja' ri más najo'x. Y rumare' xquic'ayij-el, y xuc'uax c'a Egipto. Pero ri Dios c'o riq'uin ri José, 10 y xucol choch nojiel sufrimiento. Ri Dios xu'on cha ri Faraón ri rey richin ri nación Egipto, chi otz xutz'at ri José, y xutz'at je' chi c'o runo'j. Rumare' ri rey xu'on cha ri José chi xuoc gobernador chupan Egipto, y xuoc je' encargado chupan ri rachuoch. 11 Y ri tiempo re' paro' ri Egipto y ri Canaán, xpa jun vi'jal, y jun nem sufrimiento xka pa quive'. Y ri kate't-kamama' ri ic'o Canaán manak chic kax niquil chi niquitej. 12 Antok xra'xaj ri Jacob chi c'o trigo chupan ri Egipto, xa'rutak-el ri ralc'ual ri na'ay mul chulok'ic trigo; ri ralc'ual jare' ri i-kamama'. 13 Y antok xa'a ruca'n mul, c'ajare' antok ri José xu'ej chica ri runimal y cha ri ruchak', chi jaja' ri José. Y rumare' ri Faraón xuna'iej chi ri José ic'o runimal y ruchak'. 14 C'ajare' ri José xutak quiyoxic ri Jacob ri rutata' y ri rach'alal, i-setenta y cinco chiquinojiel. 15 Quire' xxulie-ka ri Jacob c'a Egipto. Chire' xcon-ve jaja' y ri ralc'ual ri i-kamama'. 16 Pero ri qui-cuerpo, c'a pa jun lugar rub'inan Siquem xa'muk-ve. Xa'b'amuk chupan jun ulief pache' c'o-ve jun jul c'atuon choch jun tanatic. Ri jun ulief re', ja ri Abraham ri lak'ayuon can chica ri i-ralc'ual ri ache xub'inaj Hamor. 17 Pero antok nijiel-pa ri tiempo richin ri promesa ri rub'anun-pa jurar ri Dios cha ri Abraham, ri tanamet Israel más xnimar y xq'uiyir-ka chupan ri Egipto, 18 hasta c'a antok chire' Egipto xuoc can jun c'ac'ac' rey ri man rata'n ta roch ri José. 19 Y ri c'ac'ac' rey re' xu'on maña cha ri ka-nación. Xu'on chica ri kate't-kamama' chi xquik'asaj q'uiy sufrimiento, ruma xu'on chica chi ri calc'ual jo'c nca'lax, ja nca'b'ac'ak chi nca'con, ruma man nrajo' ta chi nca'q'uiyir-ka más. 20 Chupan ri tiempo re' xalax ri Moisés. Y can otz xtz'iet ruma ri Dios. Oxe' ic' ri x'an cuenta cuma ri rutie-rutata'. 21 Y después antok xyo'x choch peligro paro' ri río, xuc'uax ruma ri rumi'al ri Faraón y can inche'l ral xu'on cha ri Moisés. 22 Y xc'ut choch ri Moisés nojiel ri no'j ri c'o quiq'uin ri aj-Egipto. Can jun nem ache xu'on-ka riq'uin ri nu'on y riq'uin ri nu'ej. 23 Antok ri Moisés c'o cuarenta rujuna', xalax pa ránima chi xa'b'arutz'ata' ri ruvanakil israelitas. 24 Y xutz'at chi jun aj-Egipto nuch'ey jun israelita. Y chi xuto' ri ruvanakil, xu'on ruc'axiel cha ri aj-Egipto y xuquimisaj. 25 Jaja' xu'on-ka pensar chi ri ruvanakil israelitas xti'ka pa quive' (xtiqui'an entender) chi jaja' ri takuon-pa ruma ri Dios chi nca'rucol pa quik'a' ri aj-Egipto, pero ijeje' xa man xi'ka ta pa quive' (man xqui'an ta entender) chi quire'. 26 Y chuca'n k'ij, ic'o ica'ye' israelitas nca'yovar, y ri Moisés xalka quiq'uin, y xrajo' ta xujach quivach chi quire' man chic nca'yovar. Rumare' jaja' xu'ej chica: ¿Karruma nquixayovar? Ixre' israelitas ri ix ca'ye', xcha' chica. 27 Pero ri jun ri nich'ayuon, xunem ri Moisés y xu'ej: ¿Chica xayo'n chi na'an gobernar pa kave' y chi at juez pa kave'? 28 ¿O navajo' nquinaquimisaj inre' inche'l xa'an cha ri jun ache aj-Egipto ri ivir? xcha' cha. 29 Y antok ri Moisés xra'xaj quire', xnumaj y x'a c'a ri nación Madián. Y chire', chiquicajol vinak ri man i-ruvanakil ta, xc'ujie-ve. Chire' xc'ulie' y xa'c'ujie' ica'ye' ralc'ual. 30 Y antok k'axnak chic cuarenta juna' tic'ujie' ri Moisés chire' Madián, jun ángel xuc'ut-ri' choch chupan jun k'ayis c'o ruq'uixal ri rub'inan zarza ri nic'at pa k'ak'. Re' xutz'at chupan jun desierto, ri pache' c'o-ve ri juyu' Sinaí. 31 Y antok ri Moisés xutz'at re', can xchapataj. Y chi nutz'at más otz, xjiel-apa cierca. Pero jare' antok xch'o-pa ri Ajaf cha, y xu'ej: 32 Inre' ri Qui-Dios ri avate't-amama'. Inre' in Ru-Dios ri Abraham, in Ru-Dios ri Isaac y in Ru-Dios ri Jacob, xcha'. Y ri Moisés xuxi'ij-ri' chi xtzu'n chic apa, xa nib'arb'uot. 33 Y ri Ajaf xu'ej je' cha ri Moisés: Tavalasaj-el la axajab' chavakan, ruma ri lugar pache' at-pa'l-ve can santo. 34 Y vacame catam-pa y ncantak-el Egipto chi nacol ri nutanamit, ruma nitz'at chi q'uiy sufrimiento niquik'asaj, y vaxan je' ri ok'iej ri niqui'an, y mare' xika-pa chi nca'ncol, xcha' ri Ajaf cha ri Moisés. 35 Y ri Moisés re', man xcajo' ta ri ruvanakil antes, antok xqui'ej cha: ¿Chica xayo'n chi nkoja'an gobernar y chi at juez pa kave'? Ja Moisés re' ri xtak-el ruma ri Dios, chi xa'rucol ri ruvanakil y chi jaja' je' nuc'uan quichin. Y ri xto'n richin ri Moisés, ja ri ángel ri xuc'ut-ri' chupan ri jun k'ayis ri c'o ruq'uixal ri rub'inan zarza. 36 Jaja' ri xalasan-pa quichin ri kate't-kamama' chire' Egipto. Jaja' xa'ru'on nima'k tak milagros y señales chupan ri nación Egipto, chupan ri Mar Rojo, y chupan je' ri desierto durante cuarenta juna'. 37 Y ri Moisés xu'ej chica ri kavanakil ri tiempo re' chirij ri Cristo: Ri Kajaf Dios xtupilisaj-pa jun profeta chiquicajol ri iviy-imáma ri xca'c'ujie' más chakavach-apa; jun inche'l inre'. Can tivaxaj c'a ri rutzij. Quire' ru'e'n can ri Moisés. 38 Y jare' ri Moisés ri xc'ujie' chiquicajol ri kavanakil israelitas chupan ri desierto. Y ja je' jaja' ri x'e'n chica ri kate't-kamama' ri tzij ri xu'ej ri ru-ángel ri Dios cha paro' ri juyu' Sinaí. Can cha c'a jaja' xjach-ve ri tzij richin ri c'aslien chi quire' jaja' xuya' chika. 39 Xa ja ri kate't-kamama' man xa'niman ta cha ri Moisés. Pa ruc'axiel chi xa'niman cha, man xcajo' ta, ri cánima ijeje' cha'nin xtzalaj c'a chupan ri nación Egipto. 40 Y antok ri Moisés c'a c'o paro' ri juyu' Sinaí, xqui'ej cha ri Aarón: Tab'ana' ka-dioses chi quire' ijeje' nca'c'uan kichin. Ruma ri Moisés ri xalasan-pa kichin chupan ri Egipto, man kata'n ta chica xu'on. 41 Y can xqui'an jun ch'iti váquix y can xa'quicuot riq'uin. Rumare' xa'quiquimisaj chicop choch, chi xquiya' ruk'ij ri ídolo. 42 Rumare' ri Dios xa'ruya' can ri kavanakil, y xuya' lugar chica chi tiquiya' c'a quik'ij ri nca'tz'iet chicaj. Can quire' quitz'ib'an can ri profetas ri xa'c'ujie' ojier can tiempo. Chupan ri tz'ib'an can, ri Dios nu'ej: Ixre' aj-Israel, antok xixc'ujie' cuarenta juna' chupan ri desierto, ¿chuva came inre' xiya' ri chicop ri xi'quimisaj chire'? 43 Pa ruc'axiel re' xa xitaliej ri rachuoch ri dios Moloc, y xiya' ruk'ij ri ru-estrella (ruch'umil) ri i-dios rub'inan Renfán. Y jare' ri i-dios ri xi'an chi xiya' quik'ij. Rumare' inre', xcha' ri Dios, xtin'an chiva chi nquixb'ac'ujie' más c'a cala choch ri Babilonia. Quire' nu'ej chupan ri quitz'ib'an can ri profetas. 44 Y antok ri kate't-kamama' xa'c'ujie' chupan ri desierto, can quic'uan ri rachuoch ri Dios ri b'anun cha tziak, y chire' nuc'ut-ve-ri' ri Dios chiquivach. Ri rachuoch ri Dios x'an cha can inche'l ri xrajo', ruma ri Dios can xuc'ut choch ri Moisés ri chica rub'anic nrajo' chi ni'an cha. 45 Y ja rachuoch ri Dios re' ri quic'amun-pa ri kate't-kamama' antok xa'uoc-pa chupan ri lugar rub'inan Canaán, antok i-c'amun-pa ruma ri Josué. Y xa'c'ujie-ka vave', antok xa'ch'acuon chiquij ri vinak ri ic'o chupan ri lugar re'. Can ja ri Dios xto'n quichin chi xa'quilasaj-el ri vinak ri man israelitas ta. Y ri rachuoch ri Dios ri quic'amun-pa antok xa'lka, c'a c'o pa ru-tiempo ri rey David. 46 Y ri rey re' can altíra xajo'x ruma ri Dios. Rumare' jaja' xuc'utuj favor cha ri Dios chi tuya' lugar cha chi nu'on jun ru-templo richin ri Ru-Dios ri Jacob ri kamama'. 47 Pero man ja ta ri rey David ri xb'ano ri templo. Xa ja ri Salomón ri ruc'ajuol ri rey David ri xb'ano ri templo. 48 Pero ri Namalaj Dios man nic'ujie' ta chupan templos ri canun achi'a'. Inche'l rutz'ib'an can jun profeta ri xc'ujie' ojier can tiempo: 49 Ri Ajaf Dios nu'ej: Ri rocaj jare' ri nu-trono, y ri roch-ulief jare' ri pache' niya-ve ri vakan. ¿Chica c'a jay nti'an ixre' chi vichin inre'? ¿Y pache' c'o-ve ri lugar ri nti'an chi nquinuxlan? 50 ¿Man xin'an ta came nojiel kax riq'uin nuk'a'? Quire' nu'ej ri rutz'ib'an can ri profeta. 51 Y ri Esteban xu'ej je' chica: ¡Ixre' cof ranun ri ivánima, ruma man ntivajo' ta ntivaxaj ri nu'ej ri Dios chiva, ni man ntiya' ta je' lugar chi ntuoc riq'uin ivánima, y man ntiya' ta lugar chi ja ta ri Espíritu Santo ri nuc'uan ivichin! Y can inche'l ri xqui'an ri ojier tak kate't-kamama', can quire' je' ri nti'an ixre' vacame. 52 ¿C'o came jun chiquivach ri profetas ri xa'c'ujie' ojier can tiempo, ri man ta xu'on sufrir pa quik'a' ri ivate't-imama'? Ri ivate't-imama' xa'quiquimisaj ri xa'e'n chi xtipa ri Cristo ri can choj ri ruc'aslien. Y antok xalka ri Cristo, ixre' chic ri xixjacho richin y xi'ej chi tiquimisas. 53 Y ri Dios xuya' ri ley chica ángeles chi xalquiya' chiva. Pero ixre' man xinimaj ta, xcha' ri Esteban chica. 54 Y antok ri autoridades richin ri tanamet xca'xaj ri xu'ej ri Esteban, xyacataj quiyoval y can niquik'ach'ach'iej coray chirij. 55 Pero ri Esteban can jun ache ri nojnak ránima riq'uin ri Espíritu Santo. Jaja' xtzu'n-el chicaj, xutz'at ri ru-gloria ri Dios, y xutz'at ri Jesús c'o pa ru-derecha ri Dios. 56 Y jare' antok xu'ej: Inre' nitz'at la rocaj jakal y nitz'at ri Xtak-pa chicaj chi xalax chikacajol c'o pa ru-derecha ri Dios, xcha'. 57 Y ri vinak, ruma man nicajo' ta chic nica'xaj, xquitz'apij quixiquin; y nca'siq'uin xa'palaj-pa chirij y xb'aquitz'ama-pa. 58 Y xquilasaj-el chuchi' ri tanamet, y xquic'ak cha ab'aj. Y ri xa'tz'ako tzij chirij ri Esteban xquiya' can ri quitziak chirakan jun ala' rub'inan Saulo. 59 Y antok ri Esteban nic'ak cha ab'aj, jaja' nu'on orar y nu'ej: Vajaf Jesús, tab'ana' recibir ri nu-espíritu. 60 Y jaja' xxuquie-ka, y xurak ruchi' chi xch'o' y xu'ej: Vajaf, man ta'an chica chi nicakaj ri pecado ri niqui'an, xcha'. Y jo'c c'a re' xu'ej, ja xcon.
