1 Ri Pablo y ri Silas xa'k'ax pa tanamet Anfípolis y Apolonia, c'ajare' xa'b'aka pa tanamet Tesalónica. Y ri israelitas ri ic'o chire' c'o jun qui-sinagoga. 2 Y ri Pablo, can inche'l rub'anun-pa nic'aj chic tanamet, na'ay ni'a pa sinagoga, can quire' je' xu'on chire' Tesalónica; x'a pa sinagoga. Oxe' c'a k'ij richin uxlanien quire' xu'on. Jaja' xutzijuoj ri ruch'ab'al ri Dios chica ri israelitas. 3 Y can ja ri ruch'ab'al ri Dios ri xucusaj chi xuchol y xuc'ut chiquivach ri vinak, chi xc'atzin chi ri Cristo q'uiy sufrimiento x'an cha cuma ri vinak, can xcon y xc'astaj chic pa chiquicajol ri quiminaki'. Y ri Pablo xu'ej je' chica ri vinak: Ri Jesús ri nitzijuoj inre' chiva, ja ri Cristo, xcha' chica. 4 Y ic'o nic'aj vinak israelitas ri xquinimaj ri Ajaf Jesucristo y xa'c'ujie' quiq'uin ri Pablo y ri Silas. Quire' je' xquinimaj iq'uiy ri man israelitas ta ri niquiya' ruk'ij ri Dios. Y xquinimaj je' iq'uiy utzulaj tak ixoki'. 5 Rumare' ri vinak israelitas ri man niquinimaj ta ri Jesucristo, itziel xa'quitz'at ri Pablo y ri Silas. Rumare' ijeje' xa'b'aquimalo-pa achi'a' ri i-itziel y i-k'ora'. Can q'uiy c'a ri vinak ri xa'quimol, y camec xqui'an-ka chupan ri tanamet. Y ijeje' riq'uin quichuk'a' xa'uoc pa rachuoch ri ache Jasón rub'e', chiquicanuxic ri Pablo y ri Silas chi nca'quilasaj-pa y nca'quiya' pa quik'a' ri vinak. 6 Pero xa man xa'quil ta ri Pablo y ri Silas, rumare' xa ja ri Jasón y nic'aj chic hermanos ri xa'quic'uaj c'a chiquivach ri achi'a' ri nca'b'ano juzgar pa tanamet. Y riq'uin quichuk'a' nca'ch'o-apa, y niqui'ej: Ri Pablo y ri Silas niquic'ax quino'j quinojiel vinak richin ri roch-ulief y xa'lka vave' chupan ri katanamit. 7 Y ja ri Jasón ri xc'ulu-apa quichin ri pa rachuoch. Quinojiel ri i-b'anak chiquij ijeje' xa man niquinimaj ta ri ru-ley ri rey César, ruma niqui'ej chi c'o chic jun qui-rey ri Jesús rub'e', xa'cha'. 8 Y antok ri vinak y ri achi'a' ri nca'b'ano juzgar pa tanamet Tesalónica xca'xaj ri xqui'ej, camec xqui'an-ka y man niquil ta chica niqui'an. 9 Pero antok ri achi'a' ri nca'b'ano juzgar quib'anun chic recibir ri miera ri xc'ujie' can pa quic'axiel ri Jasón y ri nic'aj chic hermanos, ja xa'quilasaj-el. 10 Ri hermanos re', cha'nin xa'quitak-el chak'a' ri Pablo y ri Silas pa tanamet Berea. Y antok ri Pablo y ri Silas ic'o chic chire' Berea, xa'a chupan ri qui-sinagoga ri israelitas. 11 Y ri israelitas re' más otz quino'j chiquivach ri israelitas ri ic'o Tesalónica, ruma ijeje' otz xca'xaj ri ruch'ab'al ri Dios. Y nojiel ri nica'xaj quiq'uin ri Pablo y ri Silas, niquicanuj chupan ri ruch'ab'al ri Dios ri tz'ib'an can, chi niquitz'at xa ketzij ri niqui'ej o xa man ketzij ta. Ri vinak re' can k'ij-k'ij quire' niqui'an. 12 Y can iq'uiy ri xquinimaj ri Ajaf Jesucristo chiquicajol ri israelitas. Y quire' je' chiquicajol ri man israelitas ta, ic'o ixoki' ri otz quic'aslien chiquivach ri vinak y iq'uiy je' achi'a' ri xquinimaj. 13 Pero ri israelitas ri ic'o pa tanamet Tesalónica ri man quiniman ta ri ruch'ab'al ri Dios, xca'xaj chi ri Pablo c'o pa tanamet Berea nutzijuoj ri ruch'ab'al ri Dios chica ri vinak chire'. Rumare' ijeje' xa'a c'a Berea. Y chire' xa'quitakche'j ri vinak chi ca'palaj chirij ri Pablo. 14 Pero ri hermanos ri ic'o Berea, cha'nin xquitak-el ri Pablo chuchi' ri mar. Y ri Silas y ri Timoteo xa'c'ujie' can Berea. 15 Y ri hermanos ri xa'c'uan richin ri Pablo, xquic'uaj chupan ri tanamet Atenas. Y ri hermanos re' xa'tzalaj chiquij, y e'n-pa chica ruma ri Pablo chi ca'b'aka riq'uin cha'nin ri Silas y ri Timoteo. 16 Y antok ri Pablo i-royo'ien ri Silas y ri Timoteo pa tanamet Atenas, jaja' nik'axo ránima ruma nutz'at chi ri tanamet re' nojnak riq'uin ídolos. 17 Rumare' ri Pablo nca'tzijuon pa sinagoga chirij ri nu'ej ri ruch'ab'al ri Dios quiq'uin ri israelitas y nic'aj chic vinak ri niquiya' ruk'ij ri Dios. Y quire' je' nu'on k'ij-k'ij pa q'uiyi'al. Nca'tzijuon chirij ri ruch'ab'al ri Dios quiq'uin ri nca'lka chire'. 18 Y chire' Atenas ic'o je' achi'a' ri nicajo' nicatamaj más no'j, ic'o ri ni'e'x epicúreos chica y nic'aj chic ri ni'e'x estoicos chica; ic'o chiquivach ijeje' nca'b'atzijuon riq'uin ri Pablo. Pero ic'o jujun ri niqui'ej: ¿Chica came nrajo' nu'ej chika ri jun ache re', xa nivalavot? nca'cha'. Y nic'aj chic niqui'ej: Ri ache re' inche'l xa nca'rutzijuoj c'ac'ac' dioses, nca'cha'. Y quire' ri niqui'ej ri vinak re', ruma ri nutzijuoj ri Pablo chica, ja ri ru-evangelio ri Jesús y nu'ej je' chica chi ri Jesús xc'astaj-pa chiquicajol ri quiminaki'. 19 Y ri vinak re' xquic'uaj ri Pablo chupan jun lugar rub'inan Areópago, ri pache' niquimol-ve-qui' ri autoridades chiquicajol ijeje'. Y antok xa'b'aka, ijeje' xquic'utuj cha ri Pablo: ¿C'o che'l na'ej chika chirij ri c'ac'ac' no'j ri natzijuoj? 20 Ruma ojre' man kaxan ta ri natzijuoj atre', y ojre' nakajo' chi atre' na'ej otz chakavach ri chica nu'ej ri tzij re', xa'cha' cha. 21 Y quire' xqui'ej, ruma quinojiel ri vinak aj-Atenas y ri i-patanak nic'aj chic tanamet ri chire' ic'o-ve, man jun chic kax más niqui'an, xa ja ri niquitzijuoj y nica'xaj jun kax c'ac'ac'. 22 Y ri Pablo xb'api'ie-pa chiquivach ri vinak chire' Areópago, y xu'ej c'a: Ixre' ri ixc'o vave' Atenas, inre' nitz'at chi ix altíra religiosos. 23 Ruma antok xinak'ax ri pache' ntiya' quik'ij quinojiel i-dioses, xintz'at jun altar ri pache' nu'ej-ve: RICHIN RI JUN DIOS RI MAN KATA'N TA ROCH, nicha'. Y ja ri Dios re' ri man ivata'n ta roch ixre' y ntiya' je' ruk'ij, jare' ri nitzijuoj inre' chivach vacame. 24 Ja ri Dios re' ri b'anayuon ri roch-ulief y nojiel ri c'o choch. Jaja' ri Rajaf ri rocaj y ri roch-ulief. Y jaja' man nic'ujie' ta chupan jun templo b'anun cuma vinak. 25 Ri vinak je' man nca'tiquir ta niquito' ri Dios, xa ja ri Dios ri nito'n quichin ri vinak, ruma jaja' ri niyo'n kac'aslien, nuya' kuxla' y nojiel kax. 26 Can rub'anun je' chika konojiel ri ojc'o choch-ulief chi jo'c riq'uin jun vinak oj-patanak-ve, y kaquiran-ki' choch-ulief, y ru'e'n je' jane' (jaro') tiempo ri nca'c'ujie' ri naciones y ri minjuon richin ri ka-lugar, 27 chi quire' nakacanuj ri Dios, y pache' na xtikil-ve. Y jaja' xa man naj ta c'o-ve kiq'uin chikajunal. 28 Y ruma jaja' c'o kac'aslien, ruma jaja' nkojsiluon, y ruma je' jaja' ojc'o, can inche'l qui'e'n jujun achi'a' poetas ri chi'icajol, chi ojre' can oj ralc'ual je' ri Dios. 29 Y xa oj ralc'ual ri Dios, man otz ta naka'an pensar chi ri Dios can inche'l jun kax ri b'anun cha oro o plata o cha ab'aj, ri xa achi'a' i-b'anayuon. 30 Ri Dios can xa'rucoch' ri vinak ri xa'c'ujie' ojier can, ruma man cata'n ta ri chica otz chi niquiya' ruk'ij. Pero vacame ri Dios nu'on mandar chi quinojiel ri vinak titzalaj-pa cánima riq'uin y tiquib'ana' ri nrajo' jaja'. 31 Ruma jaja' can rucho'n jun k'ij chi nca'ru'on juzgar quinojiel vinak. Rucho'n chic Jun ri can choj nkuru'on juzgar. Y ri Dios xuc'ut chi ketzij chi ri Jun re' nkuru'on juzgar, ruma xu'on cha chi xb'ac'astaj-pa chiquicajol ri quiminaki', xcha' ri Pablo. 32 Y antok ri vinak xca'xaj chi c'o Jun ri xc'astaj-pa chiquicajol ri quiminaki', ic'o xa xa'tze'n-apa chirij ri Pablo, y ic'o xa'e'n cha: Ya xcatkaxaj chic jun b'ay chirij re', xa'cha'. 33 Y ri Pablo xiel-pa chiquicajol. 34 Y ic'o nic'aj vinak ri xquinimaj ri Ajaf Jesucristo. Ri vinak re' can xa'a chirij ri Pablo. Chiquicajol ri vinak ri xa'niman, c'o ri Dionisio, jun cach'il ri niqui'an juzgar ri pan Areópago. Y c'o je' jun ixok rub'inan Dámaris ri xunimaj. Y ic'o je' nic'aj chic ri xquinimaj.
