1 Chupan ri iglesia ri c'o Antioquía, ic'o c'a profetas y ic'o maestros: Ja ri Bernabé, ri Simón ri ni'e'x je' Niger cha, ri Lucio ri aj-Cirene, ri Manaén ri junan xa'q'uiytisas-pa riq'uin ri Herodes ri gobernador chire' Galilea, y ri Saulo. 2 Y jun k'ij antok niqui'an ayuno chi niquiya' ruk'ij ri Ajaf Dios, ri Espíritu Santo xu'ej chica: Qui'b'ana' nombrar ri Bernabé y ri Saulo chi niqui'an ri samaj ri richin re' i-vayuon, xcha'. 3 Y antok quib'anun chic ri ayuno y oración, jare' antok xquiya' quik'a' pa quive' ri Bernabé y ri Saulo, chi nca'a. 4 Ri Bernabé y ri Saulo xa'tak-el ruma ri Espíritu Santo y ja xa'a Seleucia. Y chire' xa'uoc-el chupan jun barco chi xa'k'ax-apa chupan ri isla rub'inan Chipre. 5 Y antok ic'o chic pa tanamet Salamina ri c'o chupan Chipre, xquitzijuoj-ka ri ruch'ab'al ri Dios pa tak sinagogas quichin ri israelitas. Ri Bernabé y ri Saulo quic'uan jun chi nca'ruto' y re' ja ri Juan. 6 Ri Chipre jun isla. Rumare', antok ri Bernabé, ri Saulo y ri Juan xa'k'ax chupan ri lugar re', xa'b'aka c'a juc'an chic ruchi' ri isla chupan ri tanamet Pafos. Y xquil jun ache israelita rub'inan Barjesús, jun aj-itz. Ri ache re' jun falso profeta. 7 Y ri aj-itz re' nisamaj riq'uin ri gobernador Sergio Paulo, ri gobernador re' c'o runo'j. Ri gobernador xutak quiyoxic ri Bernabé y ri Saulo, ruma nrajo' nra'xaj ri ruch'ab'al ri Dios. 8 Pero ri aj-itz, ri ni'e'x je' Elimas cha, can nutej ruk'ij nca'ruk'at, ruma man nrajo' ta chi ri Sergio Paulo nucukub'a' ruc'u'x riq'uin ri Jesucristo. 9 Pero ri Saulo, ri rub'inan je' Pablo, can nojnak ránima riq'uin ri Espíritu Santo, xutz'at pa roch ri aj-itz, 10 y xu'ej cha: ¡Atre' xa nojnak avánima riq'uin nojiel roch tz'akoy-tzij y riq'uin nojiel itziel tak kax! ¡Xa at jun ralc'ual ri diablo, ruma itziel natz'at nojiel ri otz! ¿Can man ncatanie' ta chi man choj ta na'an cha ri rub'iey ri Ajaf Dios? 11 Vacame c'a, ri Ajaf Dios xcaru'on castigar; xa man xcatzu'n ta jun tiempo y man xtatz'at ta roch ri k'ij. Y jo'c quire' xu'ej ri Pablo, can ja man xtzu'n ta chic ri ache aj-itz. Rumare' jaja' nucanuj jun chi nuc'uan chuk'a'. 12 Antok ri Sergio Paulo ri gobernador xutz'at ri xb'anataj riq'uin ri aj-itz, can xchapataj chirij ri ruch'ab'al ri Ajaf. Y xunimaj ri Dios chupan ri k'ij re'. 13 Y ri Pablo y ri i-b'anak riq'uin xquiya' can ri tanamet Pafos, xa'k'ax-apa paro' ri ya' chi xa'a pa tanamet Perge ri c'o Panfilia. Pero ri Juan xa'ruya' can y xtzalaj Jerusalén. 14 Y antok ri Pablo y ri Bernabé i-k'axnak chic ri Perge, xa'a c'a jun chic tanamet ri rub'inan je' Antioquía. Y ri tanamet re' Pisidia c'o-ve. Y chupan ri k'ij richin uxlanien, ijeje' xa'a pa sinagoga y xa'tz'uye-apa. 15 Y después antok x'an leer ri ley richin ri Moisés y ri quitz'ib'an can ri profetas ojier can tiempo, ri achi'a' principales ri ic'o chupan ri sinagoga re', xquitak-apa jun quiq'uin ri Pablo y ri Bernabé, chi xb'aru'ej chica: Achi'a' israelitas, xa c'o ntivajo' nti'ej chica ri quimaluon-qui' vave' chi nqui'an animar, otz chi nti'ej, xcha' ri xalka quiq'uin. 16 Y ri Pablo can ja xpi'ie', y xu'on seña cha ruk'a' chiquivach chi man jun chic tich'o' y xu'ej c'a chica: Tivaxaj ixre' nuvanakil israelitas y tivaxaj ixre' ri man ix israelitas ta ri ntixi'ij-ivi' nti'an pecado choch ri Dios; tivaxaj ri xtin'ej chiva: 17 Ri Ka-Dios ojre' israelitas can xa'rucha' c'a ri kate't-kamama' ri xa'c'ujie' ojier can, y xu'on chica chi xa'uoc jun nem tanamet antok c'a ic'o Egipto, ri nación ri man quichin ta ijeje'. Ri Dios can riq'uin ri ru-poder xa'ralasaj-pa chire'. 18 Y jun la'k cuarenta juna' ri xqui'an chupan ri desierto, ri Dios xucoch' nojiel ri xqui'an. 19 Y xa'ruq'uis ri vinak ri ic'o chupan ri siete (vuku') naciones ri ic'o chupan ri Canaán, y jare' ri ulief ri xuya' can pa quik'a' ri kate't-kamama' ri xa'c'ujie' ojier can. 20 Después ri Dios xa'ruya' jueces pa quive'. Jun la'k cuatrocientos cincuenta juna' xa'c'ujie' ri jueces pa quive'. Y ri ruq'uisb'al juez ri xc'ujie', ja ri profeta Samuel. 21 Pero ijeje' jun rey ri xcajo' chi xa'ru'on gobernar. Y ri Dios can xuya-ve c'a ri qui-rey. Y cuarenta juna' xa'ru'on gobernar ri jun rey ri xub'inaj Saúl. Ri Saúl re' ruc'ajuol ri Cis, rumáma can ri Benjamín. 22 Y antok ri Dios xrajo' chi ri Saúl xiel-el, xuya' can ri David chi xuoc rey. Ri Dios can xu'ej c'a chirij ri rey David: Xinvil ri David ri ruc'ajuol ri Isaí, ri can nika chinoch, jaja' xtu'on nojiel ri nivajo' inre'. Quire' xu'ej ri Dios. 23 Y jun c'a chiquivach ri rumáma ri rey David, ja ri Jesús. Inche'l ri ranun prometer ri Dios, xupilisaj-pa ri Jesús ri nicalo kichin ojre' ri israelitas. 24 Y antok maja' talka ri Jesús, ri Juan el Bautista xu'ej chica ri kavanakil israelitas chi titzalaj-pa cánima riq'uin ri Dios y tiquib'ana' ri nrajo' jaja', y ca'an bautizar. 25 Y antok ri Juan ya nuq'uis ri samaj ri xyo'x cha ruma ri Dios, jaja' xu'ej: ¿In chica inre' nti'an pensar ixre'? Ruma, man inre' ta ri Cristo. Ruma ri Cristo maja' tutz'om samaj chi'icajol. Jaja' can c'o ruk'ij, rumare' nixta nuc'ul chi inre' niquir ri ximb'al-roch ri ruxajab', xcha' ri Juan. 26 Ixre' nuvanakil israelitas, ri ix rumáma can ri Abraham, y ixre' ri man ix israelitas ta, ri ntixi'ij-ivi' nti'an pecado choch ri Dios, ni'ej chiva chi ri ruch'ab'al ri Dios can ivichin ixre' yo'n-pa, ri nich'o' chirij ri chica modo nquixcolotaj. 27 Xa ja ri vinak ri ic'o Jerusalén y ri achi'a' ri nca'b'ano gobernar chiquicajol, xa ijeje' ri man xa'na'ien ta chica ri Jesús, y man quib'anun ta je' entender ri ruch'ab'al ri Dios ri tz'ib'an can cuma ri profetas ojier can tiempo, ri ni'an leer nojiel k'ij richin uxlanien ri pa tak sinagogas. Rumare', antok ijeje' xqui'ej chi tiquimisas ri Jesús, can xqui'an inche'l nu'ej ri ruch'ab'al ri Dios. 28 Y mesque man jun ruch'o'j ri Jesús xquil chi niquimisas, ijeje' xquic'utuj cha ri Pilato chi tiquimisas. 29 Y antok xu'on cumplir nojiel ri tz'ib'an can chupan ri ruch'ab'al ri Dios chirij ri rucamic ri Jesús, xb'aquikasaj-pa choch ri cruz, y xb'aquimuku'. 30 Pero ri Dios xu'on cha ri Jesús chi xc'astaj-pa chiquicajol ri quiminaki'. 31 Y ri Jesús q'uiy k'ij xuc'ut-ri' chiquivach ri xa'a riq'uin antok xiel-el Galilea y x'a c'a Jerusalén. Y ri xa'tz'ato richin, jare' ri niquitzijuoj chica ri vinak. 32 Y ojre' nakatzijuoj chiva ri evangelio, ri nich'o' chirij ri ranun prometer ri Dios chica ri kate't-kamama' ojier can. 33 Ruma xa ja chakavach ojre' ri oj quimáma can ijeje' xu'on cumplir ri ru'e'n ri Dios ojier can; ruma jaja' xu'on chi xc'astaj-pa ri Jesús chiquicajol ri quiminaki', can inche'l ri nu'ej chupan ri ruca'n Salmo: Atre' ri at Nuc'ajuol, inre' niya' ac'aslien vacame, nicha'. 34 Y ri ruch'ab'al ri Dios nu'ej je': Y ri nu'e'n cha ri David chi niya', can ketzij, y can niya' chiva ixre', nicha'. Quire' xu'ej ri Dios chi nuc'ut chakavach chi ri Jesús can xc'asos ruma jaja' chiquicajol ri quiminaki', y man chic xticon ta. 35 Y ri David nu'ej chic chupan jun Salmo: Man xtaya' ta lugar cha ri Santo Ac'ajuol chi nik'ay ri ru-cuerpo. Quire' ru'e'n can ri David. 36 Pero ri David, antok ruq'uisuon chic ri samaj ri ruyo'n-pa ri Dios cha, xcon, y xb'amuk ri pache' i-mukun-ve ri rate't-rumama', y can xk'ay-ve ri ru-cuerpo. 37 Pero ri ru-cuerpo ri Jesús man xk'ay ta, ruma ri Dios can xu'on cha chi xc'astaj-pa chiquicajol ri quiminaki'. 38 Rumare' nuvanakil israelitas, tivatamaj c'a chi ruma ri Jesús ri nitzijos chiva, ni'an perdonar ri i-pecados. 39 Ruma ri ley ri xyo'x cha ri Moisés man xtiquir ta xu'on chiva chi man jun chic i-pecado choch ri Dios. Man inche'l ta ri nu'on ri Jesús. Y quinojiel ri xca'niman richin, ntiel chi man jun chic qui-pecado choch ri Dios. 40 Can tib'ana' cuenta-ivi', chi quire' man pan ive' ta ixre' xtika-ve ri quitz'ib'an can ri profetas ojier can tiempo. Chupan ri quitz'ib'an can ijeje', ri Dios nu'ej: 41 Ixre' ri nquixtze'n chirij ri nuch'ab'al, titz'ata' c'a ri nem castigo ri xtika pan ive' y xquixq'uis c'a. Ruma ri nem castigo ri xtinya' pan ive', can jun nem sufrimiento. Y ixre', can man xtinimaj ta, mesque c'o jun nutzijuoj chiva. Quire' ru'e'n ri Dios, xcha' ri Pablo chica ri vinak. 42 Y antok ri Pablo y ri Bernabé xa'iel-pa chire' chupan ri qui-sinagoga ri israelitas, ri vinak ri man israelitas ta xqui'ej chica: Tib'ana' favor chi nquixpa chic vukub'ix, chi quire' nakaxaj chic jun b'ay ri tzij ri ntic'am-pa. 43 Y antok ri vinak ri quimaluon-qui' chire' xa'a, iq'uiy ri xa'a chiquij ri Pablo y ri Bernabé; ic'o israelitas, y ic'o ri man israelitas ta ri niqui'an je' ri nu'ej ri ley richin ri Moisés, ruma niquiya' je' ruk'ij ri Dios. Y ri Pablo y ri Bernabé xqui'ej chica chi tiquiya' cánima riq'uin ri Dios ruma xu'on jun nem favor chica chi xa'rucol. 44 Y chupan ri k'ij richin uxlanien ri jun chic semana, xa jub'a' ma quinojiel ri vinak ri ic'o chire' pa tanamet ri xquimol-qui' chi nica'xaj ri ruch'ab'al ri Dios. 45 Rumare', antok ri vinak israelitas ri man niquinimaj ta ri Jesús xquitz'at chi iq'uiy vinak xa'lka, itziel xquina', y niqui'ej chi ri nu'ej ri Pablo xa man ja ta ri ketzij, y itziel xa'ch'o' chirij ri nu'ej. 46 Pero ri Pablo y ri Bernabé man xquixi'ij ta qui' chiquivach chi xqui'ej chica: Can nic'atzin chi na'ay chiva ixre' ix kavanakil nakatzijuoj-ve ri ruch'ab'al ri Dios, pero ixre' xa man nika ta chivach. Y ruma quire' nti'an, can k'alaj chi man otz ta niyo'x chiva ixre' ri c'aslien ri man niq'uis ta. Rumare' quiq'uin ri vinak ri man israelitas ta nku'a-ve. 47 Y ja ri Ajaf Dios x'e'n chika: At-nuyo'n chi ncatuoc luz quichin ri man israelitas ta, y avuma atre' xca'colotaj ri vinak ri ic'o naj y ri ic'o cierca. 48 Y antok ri vinak ri man israelitas ta xca'xaj ri tzij ri x'e'x, can xquicuot cánima y xquiya' ruk'ij ri ruch'ab'al ri Ajaf Dios. Y quinojiel ri i-cho'n ruma ri Dios chi niquil ri c'aslien ri man niq'uis ta, xquinimaj. 49 Y ri ruch'ab'al ri Ajaf Dios xb'atzijos chupan nojiel lugar ri c'o cierca ri Antioquía. 50 Pero ri vinak israelitas ri man niquinimaj ta ri Jesús, xa'quitakche'j ri ixoki' ri man israelitas ta, ri niquiya' ruk'ij ri Dios y c'o quik'ij chiquivach ri vinak, y xa'quitakche'j je' ri achi'a' ri principales chiquicajol ri vinak chi nca'quikotaj-el ri Pablo y ri Bernabé chupan ri quitanamit. Y can quire-ve xqui'an chica. 51 Rumare' ijeje' xquitota' can ri pokolaj ri c'o pa tak cakan chiquivach ri vinak, chi quire' ticatamaj chi man otz ta ri niqui'an. Y xa'a c'a ri tanamet Iconio. 52 Y quinojiel ri ru-discípulos ri Jesucristo ri ic'o chire' Antioquía ri c'o chupan ri Pisidia, can nojnak-ve cánima riq'uin ri Espíritu Santo, y nca'quicuot altíra.
